Când utilitatea dispare, începe demolarea
Când utilitatea unei persoane dispare, începe atacul și demolarea reputației sale, chiar de către cei care au profitat de ea. Alexandrescu și Simion au folosit notorietatea lui Georgescu pentru a-și propulsa proiectul politic și agenda personală. Trebuie să analizăm faptele clar, fără fumigene sau amnezie colectivă care să aburească opinia publică. În prezent, Gușă și oamenii săi îl atacă constant pe Călin Georgescu. Îl numesc „trădător”, „mediocru” sau „misticoid”, doar pentru că nu mai respectă jocul lor politic. Ce nu recunosc însă este partea esențială care schimbă sensul întregii povești.
Adevărul despre rolul lui Georgescu
În primul tur, AUR și Simion au obținut doar 16%, aceasta fiind realitatea obiectivă. În tot acest timp, credibilitatea și vizibilitatea lor au fost oferite de Georgescu, nu invers. Imaginea și notorietatea sa au reprezentat o rampă de lansare pentru un proiect politic stagnat. Planul lor era clar: să împingă alianța spre 48% la alegerile prezidențiale repetate. Fără Georgescu, această strategie nu ar fi fost posibilă. Astăzi, nimeni nu mai recunoaște acest lucru, toți pretind că AUR era deja o forță de 40% care „l-a susținut” pe Georgescu.
Oportunismul pur al politicienilor
Realitatea este simplă: ei au fost ținuți în brațe de el, pentru că aveau nevoie de notorietate reală, nu construită pe scandal. Atâta timp cât a servit agenda lor, Georgescu era omul providențial. În momentul în care a refuzat să fie accesoriul lor politic, a devenit „dușmanul”. Aceasta nu este o schimbare politică autentică, ci oportunism pur: folosești persoana cât aduce voturi și o ataci când nu mai poate fi controlată. Aceasta este povestea reală pe care am semnalat-o constant în ultimul an. Orice analiză onestă trebuie să înceapă de aici pentru a înțelege mecanismele adevărate.
