Raisa Enachi despre Drepturile Omului și realitatea din Vaslui
Declarația Universală a Drepturilor Omului nu a apărut din generozitate, ci din nevoia de a limita puterea statelor. Perioadele în care autoritatea a fost folosită împotriva propriilor cetățeni au arătat clar necesitatea acestui document. Astăzi, în România, distanța dintre aceste principii și realitatea trăită de oameni este mult prea mare. Această distanță nu mai poate fi ignorată de autorități sau societate.
Problemele din județul Vaslui
Județul Vaslui exemplifică această ruptură dintre drepturi și realitate. Lipsurile sistemice sunt vizibile în aproape toate domeniile publice. Instituțiile nu respectă mereu legea, procedurile sau termenele obligatorii. De la structuri de poliție la direcții de sănătate, educație sau urbanism, practica administrativă suferă. Cutumele locale înlocuiesc deseori legea, iar aplicarea acesteia devine discreționară. Drepturile și obligațiile cetățenilor își pierd sensul în astfel de condiții. Fișa postului devine o formalitate ignorată, fără consecințe pentru funcționari. Administrația care funcționează după reguli proprii nu poate garanta echitate sau acces egal la servicii. Încrederea oamenilor în instituții se erodează constant, afectând comunitatea și coeziunea socială.
Responsabilitate și asumare
Drepturile cetățenilor există și sunt consfințite în documente naționale și internaționale. Problema reală rămâne: cine își asumă răspunderea când drepturile nu sunt respectate? Lipsa răspunderii creează un precedent periculos pentru statul de drept și societate. Responsabilitatea instituțiilor trebuie clar definită și aplicată cu strictețe, altfel principii fundamentale devin simple declarații formale. Raisa Enachi subliniază nevoia unei administrații care respectă legea, promovează echitatea și garantează servicii pentru toți cetățenii.
