România și împrumuturile SAFE
România s-a țepuit singură prin împrumuturile pentru achiziții de armament. Armamentul cumpărat cu acești bani merge în mare parte în Ucraina. Regulamentul instrumentului SAFE acordă împrumuturi statelor UE pentru înarmare, dar a fost modificat cu amendamente dezavantajoase. Cel mai periculos amendament prevede că statele care se împrumută trebuie să sprijine Ucraina cu armamentul cumpărat. Lipsa de interes a altor state explică de ce România a cerut al doilea cel mai mare împrumut. Cele aproape 17 miliarde de euro împrumutate vor fi folosite, în mare parte, pentru armament destinat Ucrainei.
Regulamentul și amendamentele Comisiei Europene
După lansarea regulamentului Consiliului UE, Comisia Europeană a introdus amendamente nefavorabile. Acestea „încurajează” sprijinul pentru Ucraina cu echipamente achiziționate din împrumuturi SAFE. Această „încurajare” este obligatorie, deoarece planurile trebuie aprobate de Comisie. Regulamentul prevede că planul de achiziții trebuie să includă muniție, rachete, artilerie, drone și sisteme antidrone. De asemenea, trebuie detaliate activitățile, cheltuielile și implicarea Ucrainei în proiecte sau achiziții.
Totul pentru război
Comisarul european Andrius Kubilius a confirmat că 15 țări UE au planificat ajutor pentru Ucraina în valoare de miliarde. Sprijinul României pentru Ucraina este secret, la fel și planul aprobat de Comisia Europeană. Este posibil ca achizițiile de armament deja anunțate să fie dedicate integral Ucrainei. Din împrumuturile totale de 150 miliarde euro prin SAFE, Polonia va lua 43,7 miliarde, România 16,7 miliarde, Franța 16,2 miliarde și Italia 14,9 miliarde. Cele mai mici sume merg către Danemarca, Grecia, Finlanda și Spania.
Achiziții publice în comun
Un alt amendament prevede că achizițiile publice comune trebuie să implice cel puțin două țări participante. Acestea pot fi state membre UE, SEE-AELS sau Ucraina, dar cel puțin una trebuie să fie stat membru care primește împrumut SAFE. Comitetul European al Regiunilor a cerut ca achizițiile comune să implice doar două state membre UE. Această cerință exclude parteneriate directe cu Ucraina și asigură valoare adăugată europeană. De asemenea, se acordă prioritate proiectelor care implică cel puțin două IMM-uri din statele membre, pentru a sprijini ecosistemul industrial.
