ANOSR cere buget mai mare pentru educație
Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR) atrage atenția prim-ministrului și partidelor politice asupra bugetului educației. Federația solicită un buget consistent pentru domeniul universitar. ANOSR a cerut audiență la Ilie Bolojan, la opt zile după prima solicitare ignorată de premier. Reprezentanții studenților propun o dezbatere cu partidele politice privind principalele probleme ale studenților. Începând cu 1 ianuarie 2025, Guvernul a impus măsuri de austeritate prin „Ordonanța trenuleț”, ostile mediului universitar. Măsurile contrazic programele de investiții și politicile publice anterioare, inclusiv fonduri europene, care urmăreau creșterea numărului de studenți. Fostul ministru al Educației, Daniel David, explicase că România are nevoie de mai mulți absolvenți de studii superioare ca strategie de securitate națională. Reducerea finanțării studenților și a burselor contrazice strategia fostelor guverne și crește riscul dezinformării.
Propunerile ANOSR pentru buget și burse
Studenții cer audiență la prim-ministru și dezbatere cu partidele politice pentru analiza corectă a nevoilor universitare. ANOSR solicită alocarea a minimum 15% din cheltuielile bugetului general consolidat pentru educație și cercetare, conform Legii învățământului superior nr. 199/2023. Federația cere revenirea fondului de burse pe durata întregului an calendaristic și creșterea procentului din salariul minim net utilizat pentru calcularea fondului de burse de la 10% la 17,5%. Studenții pe locuri cu taxă ar trebui să poată beneficia din nou de burse din fondurile statului. De asemenea, ANOSR cere creșterea contribuției instituțiilor de învățământ superior la fondul de burse. Aceasta ar permite acordarea mai multor burse sociale și revenirea reducerii de 90% la transportul feroviar pentru studenți. Federația reunește studenți din 20 de centre universitare și 31 de universități, însumând 138 de organizații membre. ANOSR este membră în Consiliul Tineretului din România și reprezentant european prin Organizația Europeană a Studenților (ESU).
Efectele măsurilor de austeritate asupra studenților
Măsurile de austeritate adoptate recent sunt printre cele mai dure din istoria educației. Transportul studenților este limitat doar la ruta centru universitar – domiciliu. Fondul de burse a scăzut cu aproximativ 52%, în timp ce anterior era constant subfinanțat. Dreptul studenților pe locuri cu taxă de a primi burse a fost eliminat. Bursele sociale și de protecție sunt acordate doar pe perioada activității didactice, reducând sprijinul de la 12 luni la 9-10 luni. Coșul minim lunar pentru un student depășește 2.000 lei, iar aproximativ 44.000 de beneficiari au pierdut sprijinul. Valoarea bursei sociale este de 925 lei, iar abandonul universitar a crescut. Reducerea cheltuielilor va genera creșteri ale taxelor universitare, iar impactul va fi resimțit mai ales de viitorii studenți.
Importanța investiției în studenți și educație
Studenții au explicat că sprijinul financiar de stat nu este un moft, ci o investiție în viitor. Programele de transport, burse sociale și „Primul student din familie” sprijină tinerii din medii defavorizate să urmeze studii superioare. Ordonanța trenuleț aplicată din ianuarie 2025 compromite aceste programe și agravează abandonul universitar. România era deja pe ultimele locuri în UE privind procentul tinerilor cu studii universitare. Măsurile guvernului Bolojan vor duce țara pe ultimul loc în UE dacă situația persistă. Fostul ministru Daniel David sublinia că educația reprezintă o strategie de securitate națională. Finanțarea universităților și bursele reduc riscul dezinformării și crește rata absolvenților.
Problemele structurale și strategii contradictorii
România are cel mai ridicat grad de abandon universitar din UE, iar procentul tinerilor cu studii universitare este sub media europeană. Politica actuală a guvernului contrastează cu cea a fostelor guverne care finanțau puternic universitățile și bursele. În 2024, Ligia Deca a dublat fondurile unui program pentru atragerea tinerilor în universități. Valoarea proiectelor pentru studenți depășea 104 milioane euro, majoritatea alocate regiunilor defavorizate. Programul „Primul student din familie” sprijinea 10.000 de elevi din medii defavorizate. Daniel David atrăgea atenția că România are prea puțini studenți și trebuie să crească procentul populației cu studii superioare. Licența trebuie privită ca un drept de bază pentru tinerii români, reducând riscul manipulării și dezinformării.
Concluzii: Educația determină viitorul țării
Daniel David sublinia că educația devine aproape sinonimă cu țara și că modul în care se face educația definește societatea. Sistemul românesc implică milioane de oameni și influențează întreaga populație prin absolvenți. Educația adecvată asigură o țară democratică și modernă, bazată pe știință și valori reale. Lipsa finanțării și tăierea programelor vor conduce la scăderea accesului la educație, creșterea abandonului și izolarea României în UE.
