Deportări și revocări de beneficii sociale în Germania
Orașele din bazinul Ruhr au revocat ajutoarele sociale pentru 1.181 de cetățeni români și bulgari. Această măsură vizează migrația asociată fraudei sociale, arată o investigație Westdeutscher Rundfunk și Bild. Duisburg a retras 556 de beneficii, Gelsenkirchen 506, Dortmund 116 și Hagen 3. Deciziile impun și obligația de părăsire a țării. Autoritățile evaluează contribuția imigranților la propria întreținere. Munca part-time insuficientă împiedică accesul la ajutoarele sociale, conform normelor locale. Instanțele au confirmat repetat deciziile municipalităților privind expulzarea. Primarul din Hagen, Dennis Rehbein, cere măsuri mai stricte la nivel european. El consideră că regula UE privind munca minimă este insuficientă. În Hagen, 55% dintre români și bulgari beneficiază de ajutoare sociale. Orașul suportă costuri de aproximativ 10 milioane de euro anual. Migrația orientată exclusiv spre ajutoare provoacă nemulțumiri generale, spune Rehbein. Coaliția guvernamentală germană vizează grupurile organizate care fraudează sistemul social.
Metode de fraudă socială descoperite
Investigatorii au identificat cinci tipuri principale de fraudă socială implicând cetățeni din România și Bulgaria. Domeniile vizate includ îngrijirea, locuințele, falsificarea documentelor, identitatea și manipularea scorului de credit. Membrii clanurilor criminale exploatează sistemul social, iar pedepsele sunt relativ mici. Imigranții declară salarii mici pentru a primi suplimente de stat. Acest mecanism le asigură alocații și alte beneficii, fără muncă reală. Aparatele de slot sunt manipulate pentru a evita înregistrarea integrală a veniturilor. Clanurile câștigă mai mult din sălile de jocuri decât din traficul de droguri. Evaziunea fiscală are loc și prin case de marcat defecte în baruri și cafenele. Unele familii extinse înregistrează un singur membru ca angajat oficial. Restul familiei continuă să primească beneficii sociale sau alte alocații. Clanurile cumpără imobile prin persoane de fațadă folosind fonduri obținute fraudulos. Alte fraude includ declarații false de îngrijire a persoanelor bolnave sau servicii inexistente. În 2024, peste 20.000 de cazuri de servicii de îngrijire false au fost raportate. Vehicule scumpe sunt închiriate sau cumpărate pentru membri care primesc beneficii sociale. Clanurile exploatează și bunuri de lux, cum sunt mașini, ceasuri și genți de mână. Aceste bunuri apar oficial în acte sub alte denumiri, dar sunt folosite permanent.
Consecințe și provocări
Zilieri din Balcani oferă servicii la prețuri reduse pe „strada muncitorilor” din Dortmund. Familii extinse fură din magazine de zeci de ori fără pedepse reale. Frauda sistematică generează pierderi majore pentru contribuabili. Autoritățile continuă să monitorizeze, dar combaterea este dificilă și necesită măsuri complexe.
