Deputatul Raisa Enachi critică instabilitatea normelor din educație
Educația nu poate fi construită pe memoria scurtă a politicii, avertizează deputatul Raisa Enachi (Grupul parlamentar UPR). Anii de școală ai unui copil nu pot fi suspendați până când puterea politică își clarifică opțiunile de reformă.
Deciziile din educație au consecințe imposibil de restituit, iar pregătirea elevilor nu poate fi reconstruită retrospectiv de către stat. Încrederea familiilor într-o regulă stabilită prin lege nu poate fi tratată ca o resursă parlamentară disponibilă oricând. Stabilitatea normativă reprezintă o obligație politică fundamentală față de generațiile cărora li se pretind disciplină și performanță școlară.
Evenimentele recente privind admiterea la liceu demonstrează lipsa de predictibilitate a instituțiilor responsabile din România. După trei ani de la adoptarea Legii 198/2023, ministerul a pus în consultare publică calendarul pentru 2027. Ulterior, puterea politică a discutat prorogarea aplicării pentru 2029, amânarea pentru 2030 sau chiar eliminarea examenului.
Camera Deputaților a adoptat proiectul PL-x 536/2026, care mută aplicarea noului sistem de admitere în anul 2029. În timpul dezbaterilor a existat și o tentativă de eliminare definitivă a concursului separat prin amendament parlamentar. Proiectul a fost transmis Senatului, care urmează să ia decizia finală în calitate de Cameră decizională.
Paralel, proiectul PL-x 537/2026 propunea amânarea examenului până în anul 2030, reflectând viziuni contradictorii în coaliție. PSD și PNL au demonstrat o succesiune de opțiuni politice care se contrazic direct în privința admiterii. Ministerul Educației lansase deja metodologiile administrative de organizare a concursului de admitere pentru 50% din locuri.
Schimbarea bruscă a regulilor afectează grav elevii care intră în clasa a VIII-a și familiile acestora. Un adolescent de paisprezece ani trăiește experiența unui stat incapabil să își mențină regulile stabilite legal. Instabilitatea normativă nu este neutră din punct de vedere social și accentuează diferențele dintre categoriile de elevi.
Efectele sociale ale modificărilor legislative succesive
La Evaluarea Națională din 2026 au participat peste 143.000 de absolvenți de gimnaziu din întreaga țară. Modificările succesive reconfigurează destine educaționale și creează inechități profunde între elevii cu posibilități materiale diferite. Familiile cu venituri mari pot cumpăra timp prin meditații private pentru a se adapta noilor cerințe. Copiii vulnerabili depind exclusiv de școala publică și rămân la discreția modificărilor legislative de ultim moment.
Partidele aflate la guvernare au avut la dispoziție trei ani pentru a evalua impactul noului sistem. În acest interval se puteau organiza simulări și studii privind accesul copiilor din mediul rural la licee. Absența acestor evaluări arată o întârziere a responsabilității politice și o lipsă de viziune pe termen lung.
Senatul trebuie să decidă dacă prorogarea termenului reprezintă o soluție justificată pentru problemele reale din sistem. Un mecanism inechitabil trebuie eliminat doar pe baza unor studii amănunțite, nu din oportunitate politică de moment. Procesul educațional necesită continuitate, iar regulile de evaluare trebuie să rămână ferme pe tot parcursul ciclului școlar.
