Raisa Enachi critică dependența României de importuri și cere răspunsuri privind declinul industriei naționale
Deputata neafiliată Raisa Enachi atrage atenția asupra deficitului comercial al României și pune sub semnul întrebării politicile economice succesive. Într-un mesaj despre producția internă, parlamentara solicită explicații privind oportunitățile pierdute în industrie și agricultură.
În primele opt luni din 2026, România a înregistrat un deficit comercial de 22,44 miliarde de euro. Potrivit Institutului Național de Statistică, importurile au însumat 88,27 miliarde de euro, iar exporturile 65,82 miliarde de euro. Dezechilibrul a crescut cu 1,4% față de perioada similară a anului trecut.
Pornind de la aceste cifre, Enachi întreabă câte dintre bunurile importate ar fi putut fi fabricate în țară. Parlamentara consideră necesară evaluarea politicilor privind dezvoltarea industriei și prelucrarea producției agricole. Deputata subliniază că nu întregul deficit ar fi putut fi eliminat prin producție internă. Totuși, persistența lui ridică întrebări privind strategiile guvernelor care s-au succedat la conducerea țării.
Un exemplu invocat privește importurile de alimente procesate, în ciuda potențialului agricol al României. Enachi se întreabă de ce o parte a valorii generate de resursele românești este realizată în alte economii. În opinia sa, această situație afectează locurile de muncă, competențele profesionale și perspectivele comunităților locale.
Industria națională și responsabilitatea deciziilor economice
Închiderea unei fabrici depășește, potrivit deputatei, simpla dispariție a unei activități economice. Ea poate provoca pierderea unor meserii, destrămarea colectivelor de muncă și reducerea șanselor de dezvoltare locală. Atunci când asemenea procese continuă decenii întregi, responsabilitatea decidenților politici trebuie discutată, susține Enachi.
Parlamentara respinge perspectiva unei Românii reduse la rolul de piață de desfacere pentru produse străine. Aceasta consideră că participarea la economia europeană presupune atât schimburi comerciale, cât și capacități productive competitive. Prelucrarea resurselor proprii și valorificarea pregătirii profesionale ar trebui să contribuie mai mult la prosperitatea națională.
Raisa Enachi solicită o analiză a industriilor consolidate și a investițiilor realizate în capacități de producție. Totodată, cere clarificări privind oportunitățile economice lăsate generațiilor viitoare. Ea avertizează că pierderile economice nu apar doar prin dispariția bogățiilor existente. Acestea se pot manifesta și atunci când o țară nu își folosește posibilitățile de dezvoltare.
Mesajul readuce în discuție raportul dintre importuri, producția autohtonă și responsabilitatea pe termen lung a politicilor economice.
