LECȚIA DE ISTORIE prezentată de profesorul Viorel Guțu – 20 iunie: Inaugurarea „Podului Prieteniei” de pe Dunăre.
Pe 20 iunie 1954, s-a desfășurat inaugurarea „Podului Prieteniei” peste Dunăre, conectând orașul Giurgiu din România cu orașul bulgăresc Ruse. Acest pod, considerat la vremea sa cel mai mare din Europa, îmbinătrutierul și calea ferată, reprezentând o realizare deosebită în contextul postbelic al Europei de Est. Construcția sa a fost posibilă datorită colaborării dintre statele comuniste și susținerii financiare din partea Uniunii Sovietice, care a impus numele de „Podul Prieteniei” pentru a sublinia „relațiile prietenești” dintre țările subordonate Moscovei.
Inițiată în 1952 și finalizată în 1954, construcția podului a fost crucială pentru România și Bulgaria, care nu dispuneau de resurse suficiente pentru un proiect atât de ambițios. Stalin a fost de acord să finanțeze majoritatea costurilor și să ofere echipamentele necesare, probabil datorită interesului strategic de a avea un punct de acces rapid în zonă, în contextul tensiunilor cu Iugoslavia lui Tito.
Podul, cu două niveluri pentru rutier, feroviar și un trotuar pentru pietoni, reprezintă și astăzi un simbol al colaborării și propagandei comuniste, fiind utilizat pentru întâlniri diplomatice semnificative între liderii români și bulgari, inclusiv Nicolae Ceaușescu și Todor Jivkov. Este singurul pod mobil peste Dunăre, având capacitatea de a se ridica pentru a permite trecerea ambarcațiunilor mai mari.
Astfel, „Podul Prieteniei” nu doar că a facilitat comunicațiile și schimburile între România și Bulgaria, dar a servit și drept instrument de propagandă pentru consolidarea puterii comuniste în regiune.
