Nicușor Dan atacă legea hidrocentralelor
Președintele Nicușor Dan a atacat la Curtea Constituțională legea care permite finalizarea hidrocentralelor în România. Acțiunea vine după presiuni ale ONG-urilor de mediu. Criticii spun că măsura blochează proiecte vitale pentru criza energetică. Legea aprobată de Parlament permitea finalizarea hidrocentralelor construite în perioadele când zonele erau incluse în arii protejate. Nicușor Dan a justificat atacul prin probleme de constituționalitate și obligații europene. Potrivit președintelui, legea reduce protecția ariilor naturale și elimină evaluarea de mediu pentru proiecte energetice. Sesizarea subliniază încălcarea dreptului la un mediu sănătos și contravine Directivelor europene privind protecția habitatelor. Evaluările de mediu și măsurile compensatorii ale UE ar fi eliminate, ceea ce reduce biodiversitatea și expune România riscului de infringement.
Reacția ONG-urilor
ONG-urile de mediu au solicitat sesizarea urgentă a Curții Constituționale înainte de promulgarea legii. Ele consideră că hidrocentralele vechi au tehnologie depășită și aport energetic nesemnificativ. Retehnologizarea centralelor existente ar putea crește producția de energie hidroelectrică cu până la 7% fără distrugerea mediului. Aceasta poate fi completată cu proiecte solare, eoliene și investiții în stocare, cum ar fi unitățile de 256 MWh la Porțile de Fier II. Viviana Stoica de la Bankwatch România a criticat lipsa de responsabilitate față de natură și generațiile viitoare. Ea spune că legea nu crește securitatea energetică, ci vulnerabilizează ecosistemele și debitul râurilor.
Sabotaj sistematic și conflict politic
Fostul ministru al Energiei, Sebastian Burduja, a denunțat sabotajul ONG-urilor de mediu. Hidrocentralele finalizate între 70% și 98% nu pot fi terminate din cauza contestațiilor. ONG-urile atacă fiecare etapă: avize de mediu, autorizații de construire, inventariind specii rare sau inexistente. Burduja a cerut directorilor companiilor energetice să solicite daune-interese maxime împotriva ONG-urilor care acționează cu rea-credință. Conflictul dintre activiști și sectorul energetic este unul de lungă durată și afectează investițiile publice.
Consecințe și implicații
Legea contestată viza finalizarea proiectelor fără defrișări în zone protejate. Blocarea proiectelor hidroenergetice poate afecta securitatea energetică și investițiile publice majore. Criticii spun că președintele a favorizat ONG-urile în dauna interesului național. Dezbaterea între protecția mediului și dezvoltarea energetică rămâne un punct sensibil în politica românească. Sectorul energetic avertizează că întârzierile pot avea impact economic și social semnificativ.
