Lidl, dat în judecată pentru aplicația Lidl Plus
Federația Organizațiilor Consumatorilor din Germania (VZBV) a dat în judecată Lidl din cauza aplicației Lidl Plus. Aceștia acuză lipsa de transparență privind folosirea datelor personale în schimbul reducerilor. Potrivit VZBV, clienții primesc reduceri în aplicație, dar nu sunt informați că acestea implică furnizarea datelor personale. Organizația a inițiat procesul anul trecut împotriva supermarketului. În primă instanță, acțiunea a fost respinsă, dar cazul ar putea ajunge la Curtea Federală de Justiție.
Tribunalul Regional Superior din Stuttgart a decis că Lidl nu trebuie momentan să modifice designul aplicației sau prezentarea acesteia. Instanța a respins acuzația VZBV, care susținea că retailerul nu informează clar utilizatorii despre prețul real al reducerilor. Totuși, judecătorii au recunoscut că situația juridică este neclară și au admis apelul. Astfel, speța poate fi analizată de Curtea Federală de Justiție (BGH). VZBV a anunțat că ia în calcul continuarea demersului, având în vedere protecția consumatorilor.
Critici privind aplicațiile de fidelizare
Directorul executiv VZBV, Ramona Pop, a criticat decizia instanței și funcționarea aplicațiilor de supermarket. „Aplicațiile bonus nu sunt gratuite. Consumatorii plătesc prin divulgarea datelor personale”, a spus ea. Tribunalul Regional Superior din Stuttgart nu consideră că Lidl trebuie să informeze utilizatorii mai clar. Ramona Pop susține că problema „plății cu date” trebuie clarificată de cea mai înaltă instanță din Germania. Aplicațiile supermarketurilor influențează comportamentul de cumpărare al utilizatorilor. Potrivit sondajului VZBV, 78% dintre germani folosesc aplicații de supermarket. Dintre aceștia, 61% și-au schimbat comportamentul de cumpărare. În plus, 67% au făcut achiziții suplimentare pentru reducerile exclusive din aplicații. „Aplicațiile sunt concepute să lege consumatorii de magazine și să încurajeze cheltuielile suplimentare”, a explicat Ramona Pop. Utilizatorii dezvăluie date personale, iar supermarketurile influențează obiceiurile de cumpărături și alimentație.
Economii reale versus stimulente artificiale
Majoritatea utilizatorilor consideră că economisesc bani – 69% uneori, 24% de fiecare dată. Portalul Smhaggle arată că economiile reale prin aplicații sunt, în medie, de maximum 2%. Aplicațiile folosesc tehnici de gamificare, precum niveluri de reduceri, tombole și recompense pentru a menține activi utilizatorii. VZBV atenționează că aceste practici sunt cunoscute din comerțul online și migrează în retailul alimentar. Consumatorii care refuză aplicația riscă să fie excluși de la promoții. Prețurile mari ale alimentelor din Germania au determinat magazinele să adopte astfel de măsuri. Aproape 29% dintre respondenții care nu folosesc aplicații evită serviciile din cauza reticenței de a-și oferi datele. Pentru înregistrare, aplicațiile cer nume, data nașterii, adresa de e-mail și telefon mobil. Agențiile de protecție a consumatorilor consideră aceste cerințe excesive. Ramona Pop subliniază că reducerile trebuie accesibile tuturor fără a dezvălui date personale. Lidl promovează aplicația ca fiind gratuită, dar clienții plătesc indirect prin date personale.
